10 mituri despre detartraj

Mit: Detartrajul este necesar doar persoanelor cu igienă orală deficitară

Adevăr: Tartrul dentar apare prin mineralizarea plăcii bacteriene cu săruri minerale din salivă. Piatra dentară poate să apară deopotrivă la persoanele cu igiena orală deficitară, dar și la cele care se spală pe dinți după fiecare masă. Apariția tartrului dentar este influențată de factori precum: cantitatea de săruri din salivă, fumatul, alimentația nesănătoasa etc. Unele persoane pur și simplu prezintă predispoziție spre formarea tartrului.

Mit: Detartrajul în general nu este necesar

Adevăr: Multe persoane subevaluează importanța detartrajului și periajului profesional. Sub piatra dentară se formează un mediu proprice dezvoltării cariilor. Mai mult decât atât, tartrul are tendința de a “dezlipi” gingiile și a pătrunde sub acestea, crescând riscul pentru parodontoză și pierderea dinților. De aceea medicii stomatologi recomandă ca detartrajul să fie realizat anual sau chiar mai des în cazul fumătorilor.

Mit: Detartrajul este dureros

Adevăr: Tehnicile moderne de detartraj fac ca această procedură să nu doară. Există situații rare în care pacientul poate prezenta o ușoară sensibilitate dentară, în special atunci când tartrul este subgingival. Această sensibilitate poate să apară și în urma detartrajului, manifestându-se cu precădere la consumul de alimente dulci sau reci. Sensibilitatea dentară după detartraj dispare în câteva zile și nu necesită tratament.

Mit: Detartrajul poate afecta dinții

Adevărul este exact opusul: detartrajul protejează dinții și smalțul dentar. Tehnica de detartraj presupune spargerea “pietrei” dentare prin intermediul ultrasunetelor, astfel că smalțul nu este deloc afectat.

Mit: Detartrajul îți atacă gingiile

Adevăr: Prin detartrajul manual există riscul de alunecare a instrumentului pe gingie, însa prin tehnica modernă care se practică astăzi gingiile nu pot fi afectate, căci detartrajul se realizează cu ajutorul unui aparat ce sparge piatra dentară folosind ultrasunele. În acest fel dispar riscurile de lezare a dintelui sau gingiei.

Mit: Piatra dentară protejează dinții, detartrajul predispune insă la formarea cariilor

Adevăr: Un alt mit destul de des întâlnit este acela că tartrul este folositor dinților, asemenea unei “hăinuțe” protectoare care apără smalțul de bacteriile cauzatoare de carii. În realitate, tartrul se formează prin mineralizarea plăcii bacteriene, ca și când bacteriile sunt cele care își formează o “cazemată”, astfel încât să se dezvolte nestingherite la nivelul dinților și să formeze carii ascunse. Prin evoluția subgingivală, tartrul poate duce, în timp, la parodontoză și pierderea dinților.

Mit: Detartrajul se face doar când piatra dentară este vizibilă

Adevăr: Dacă nu observați pete gălbui sau maronii la nivelul dinților, aceasta nu înseamnă că tartrul nu este prezent. În fază incipientă, tartrul nu este vizibil de către pacient, însă prin efectuarea detartrajului anual și a periajului profesional eliminați riscul ca piatra dentară să se dezvolte.

Mit: Tartrul dispare prin periaj

Adevăr: Din păcate, odată format, tartrul nu dispare prin periaj, oricât de mult v-ați spăla pe dinți. Singura metodă de îndepărtare a pietrei dentare rămâne detartrajul.

Mit: Detartrajul albește dinții

Adevăr: Este adevărat că dinții par mai albi după detartraj și periaj profesional, proceduri dentare care se realizează împreună. Acest efect de falsă albire dentară apare ca o iluzie după curățarea dinților și înlăturarea pietrei dentare, astfel că dinții, curați fiind, par mai albi.

Mit: În urma detartrajului dentar apar spații între dinți

Adevăr: Spațiile mărite dintre dinți care apar în urma detartrajului se datorează de fapt acumulării tartrului. Piatra dentară crește în dimensiuni, “dezlipește” gingia de dinte și pătrunde spre rădăcina acetuia, putând produce chiar parodontoză și pierderea dintelui. Un detatraj realizat anual elimină riscul de înaintare sub gingie a pietrei dentare.